include_once("common_lab_header.php");
Excerpt for Conferinta Regionala de Insolventa: Aspecte de actualitate privind procedura insolventei persoanelor fizice si persoanelor juridice by , available in its entirety at Smashwords

CONFERINŢA REGIONALĂ DE INSOLVENŢĂ

Aspecte de actualitate privind procedura insolvenței persoanelor fizice și persoanelor juridice

Publicată de

UNPIR FILIALA TIMIŞ


Copyright@2019 UNPIR FILIALA TIMIŞ

Ediţie digitală îngrijită şi realizată de UNPIR Filiala Timiş

Toate drepturile asupra ediţiei digitale a acestei cărţi sunt rezervate UNPIR Filiala Timiş. Nicio parte din această carte nu poate fi reprodusă sub nicio formă sau metodă fără acordul scris al autorului.

Aveţi drepturi de utiliza acestă carte doar pentru propria persoană, fiind creată pentru a veni în sprijinul practicienilor în insolvenţă, judecătorilor, avocaţilor şi reprezentanţilor autorităţilor de stat implicate în procedurile de insolvenţă.

Această carte digitală nu poate fi distribuită în scopuri comerciale.

Mulțumim colaboratorilor noștri:

Curtea de Apel Timișoara

Tribunalul Timiș

Tribunalul Arad

Tribunal Caraș Severin

Facultatea de Drept Timișoara - Universitatea de Vest din Timișoara

Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență

Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților

Universul Juridic

Stimate colege, stimați colegi,

Vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră de a participa la Conferința Regională de Insolvență: Aspecte de actualitate privind procedura insolvenței persoanelor fizice și persoanelor juridice!

Alături de colaboratorii noștri, Curtea de Apel Timișoara, Tribunalul Timiș, Tribunalul Arad și Facultatea de Drept Timișoara - Universitatea de Vest din Timișoara și cu sprijinul Institutului Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență - INPPI –, și a Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților - INPPA -, dorim să asigurăm formarea profesională și accesul la informații utile și de interes pentru practicienii în insolvență, judecători și avocați.

Deoarece ne dorim să răspundem cât mai fidel interesului dumneavoastră și să vă oferim informații utile, am invitat alături de noi lectori de renume, care se bucură de o autoritate profesională și morală deosebite, pentru a ne prezenta teme actuale legate de procedura insolvenței.

De asemenea, am realizat această carte electronică din dorinţa de a veni în sprijinul practicienilor în insolvență și a celor interesaţi de procedura insolvenței, cu informaţii despre Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, programul evenimentului, titlurile temelor și prezentarea lectorilor.

Vă adresăm rugămintea de a ne transmite părerea dumneavoastră despre temele discutate și modul de prezentare al informațiilor, cât și despre organizarea și desfășurarea evenimentului.

Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru noi, ne motivează și ne ajută să vă oferim informații utile și evenimente de calitate! De aceea, vă rugăm respectuos să ne trimiteți sugestiile și opiniile dumneavoastră pe adresa de e-mail timis@unpir.ro.

Cu deosebită considerație,

Președinte UNPIR Filila Timiș

Av. Dr. Flavia Consuela Crăciun

CUPRINS

Despre noi

Conferinţa Regională de Insolvenţă: Aspecte de actualitate privind procedura insolvenței persoanelor fizice și persoanelor juridice

Programul evenimentului
Instituții invitate
Acordarea titlului de membru de onoare
Prezentarea lectorilor
Extrase din temele susținute de lectori

Galerie foto

DESPRE NOI

Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România - UNPIR - a luat fiinţă în anul 1999 în condiţiile legii de organizare a profesiei şi de constituire a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare.

La începutul anului 2001, a fost aprobată includerea în Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.) şi a ocupaţiilor de administrator judiciar şi lichidator.

Prin Legea privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale din România a fost confirmată calitatea de practician în reorganizare şi lichidare ca profesie reglementată, conferindu-se totodată Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare rolul de autoritate competentă în evaluarea şi atestarea cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi a celorlalte state, care vor dori să activeze ca administratori judiciari sau lichidatori în România, având calitatea de practicieni în insolvenţă în statele în care îşi au domiciliul sau sediul profesional.

Prin Rezoluţia din 16.12.2003 Parlamentul European a concluzionat că sunt necesare reguli în contextul specific al fiecărei profesii, mai ales în ceea ce priveşte organizarea profesiei, calificările, etica profesională, controlul, imparţialitatea, competenţa membrilor, prevenirea conflictelor de interese şi a publicităţii mincinoase.

Atât legea care reglementează activitatea practicienilor în insolvenţă, cât şi Statutul profesiei şi Codul de etică profesională sunt aliniate legislaţiei comunitare neavând prevederi contrare Directivei Servicii a Uniunii Europene privind libera circulaţie a serviciilor.

UNPIR FILIALA TIMIŞ

În anul înființării Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare din România - 1999 -, în județul Timiș erau înscriși 9 practicieni în insolvență și o societate profesională.

UNPIR Filiala Timiş a fost constituită la data de 06.03.2000, în condiţiile legii de organizare a profesiei şi de constituire a Uniunii Naţionale a Practicienilor în Reorganizare şi Lichidare din România, când a avut loc Adunarea Constitutivă a Filialei Timiș a UNPRL, cu reprezentanții a 3 județe: Timiș, Arad și Caraș-Severin. Ulterior, județele Arad și Caraș-Severin s-au desprins din Filiala Timiș, înființându-și filiale proprii.

În prezent, în cadrul UNPIR Filiala Timiș sunt înscriși 171 de membrii, dintre care 126 practicieni în insolvență compatibili, organizați în cabinete individuale sau societăți profesionale.

Primul Comitet de Conducere al filialei a fost format din: Ion Ana - președinte, Nicolae Gherănescu, Petru Prohorov și Boris Wizental, având ca cenzor pe Ioan Iosa și 4 membrii în Consiliul de Disciplină, respectiv Marius Moț - președinte, Dan Eremia, Dorel Târnoveanu și Dana Anghel.

În prezent, componența Consiliului de Conducere a UNPIR Filiala Timiș este următoarea: dr.av. Flavia Consuela Crăciun - președinte, jr. Eleonora Păsărin - membru și jr. Loredana Hortensia Talpai - membru.

CONFERINȚA REGIONALĂ DE INSOLVENȚĂ: ASPECTE DE ACTUALITATE PRIVIND PROCEDURA INSOLVENȚEI PERSOANELOR FIZICE ȘI PERSOANELOR JURIDICE

Conferinţa Regională de Insolvenţă : Aspecte de actualitate privind procedura insolvenței persoanelor fizice și persoanelor juridice organizată de UNPIR Filiala Timiș și Curtea de Apel Timișoara, în colaborare cu Tribunalul Timiș, Tribunalul Arad și Facultatea de Drept Timișoara - Universitatea de Vest din Timișoara se adresează practicienilor în insolvență, avocaților, executorilor judecătorești, notarilor, economiștilor, reprezentanților autorităților de stat și persoanelor interesate de procedura insolvenței.

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

Vineri 22 iunie 2018

Conferinţa Regională de Insolvenţă: Aspecte de actualitate privind procedura insolvenței persoanelor fizice și persoanelor juridice

Locaţie: Amfiteatrul Facultăţii de Drept Timişoara, Blvd. Eroilor nr. 9A, Timişoara, județ Timiș

Lectori și teme

1. Dr. Lucian BERCEA - prof. univ., avocat, decan Facultatea de Drept Timişoara - Universitatea de Vest din Timișoara

Burning bridges? Despre rolul băncilor în declanșarea procedurilor de insolvență a clienților lor

2. Dr. Marian BRATIŞ – judecător, vicepreşedinte al Curții de Apel Timişoara

Prezumțiile reglementate de Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței

3. Dr. Radu BUFAN -prof. univ., avocat, practician în insolvenţă UNPIR Filiala Timiş

Problemele rezultate din paralelismul procedurii insolvenței și al procedurii administrativ-contencioase de clarificare a creanței fiscale. Teorie și practică

4. Dr. Anca Cristina BUTA - judecător la Curtea de Apel Timisoara

Limitele învestirii instanței in cadrul controlului de legalitate în insolvență

5. Dr. Lavinia IANCU - practician în insolvenţă UNPIR Filiala Timiş

Creanțele curente în procedura insolvenței

6. Dr. Mihaela Irina IONESCU – Secretar General în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor

Procedura insolvenței persoanei fizice

7. Dr. av. Dana Daniela MOŢIU – conf.univ., avocat

Dr. Florin MOŢIU - judecător la Curtea de Apel Timişoara

Aspecte practice privind deschiderea procedurii insolvenței

8. Dr. Csaba Bela NASZ – judecător, preşedinte al Judecătoriei Sânnicolaul Mare

Procedura insolvenței persoanei fizice pe baza de plan de rambursare al datoriilor

9. Ileana TOMOIAGĂ - Inspector șef adjunct Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș

Aspecte referitoare la Regulamentul General privind protecția Datelor Personale (GDPR)

INSTITUȚII INVITATE

Conferinţa s-a desfăşurat în Amfiteatrul Facultăţii de Drept Timişoara, cu prezenţa a 265 de participanţi dintre care 109 practicieni din județul Timiș, 100 practicieni în insolvență din 18 județe și avocați.

Printre invitații conferinței s-a remarcat prezența a 43 invitaţi de renume din domeniul juridic, economic și mediul privat de afaceri, și reprezentanții instituțiilor:

Judecătoria Timișoara
Judecătoria Sânnicolaul Mare
Judecătoria Lugoj
Judecătoria Reșița
Judecătoria Arad
Tribunal Timiș
Tribunal Arad
Curtea de Apel Timișoara
Direcția Insolvenței Persoanelor Fizice din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea VEST Timiș
Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Timiș
Biroul Insolvenței Persoanelor Fizice Arad
Biroul Insolvenței Persoanelor Fizice Timiș
Inspectoratul Teritorial de Muncă Timiș
Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara
Comisia de selecție a practicienilor în insolvență - Contribuabili mici – din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Timiș
Oficiul Registrului Comerțului Timiș
Facultatea de Drept Timișoara - Universitatea de Vest din Timișoara
Baroul Timiș
Baroul Arad
Baroul Caraș-Severin
Baroul Hunedoara
CECCAR Filiala Timiș
Consiliul Consilierilor Juridici Timiș
Camera Notarilor Publici Timiș

ACORDAREA TITLULUI DE MEMBRU DE ONOARE

Titlul de Membru de onoare reprezintă o distincție onorifică care se acordă pentru implicarea activă în crearea unui cadru legislativ favorabil insolvenței, implicarea în sistemul de învățământ, publicarea mai multor cărți sau materiale în domeniul insolvenței, activitatea depusă în sprijinirea și promovarea activității filialei UNPIR FilialaTimiș și recunoașterea unei cariere excepționale în domeniul procedurii de insolvență.

Adunarea generală a filialei, la propunerea Consiliului de conducere a filialei, a acordat Titlul de Membru de onoare domnului Radu Bufan – practician în insolvență, avocat, profesor universitar, lector, autor-.

Diploma de onoare a fost acordată prin președintele filialei, dr.av. Flavia Consuela Crăciun.



PREZENTAREA LECTORILOR

Dr. Lucian BERCEA

Titlu:

Burning bridges? Despre rolul băncilor în declanșarea procedurilor de insolvență a clienților lor

Prezentare lector:

Dr. Lucian BERCEA este decanul Facultății de Drept - Universitatea de Vest din Timișoara, profesor universitar doctor în cadrul Facultății de Drept Timișoara - Universitatea de Vest din Timișoara, doctor în drept și autor al mai multor cărți și publicații în domeniul dreptului bancar, civil, afacerilor și comercial, studiile sale fiind publicate și apreciate atât în țară, cât și în străinătate.

Avocat de profesie și arbitru în cadrul Comisiei de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Arad, domnul Lucian Bercea deține și specializarea de expert evaluator în cadrul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, calitatea de formator de drept comercial și bancar în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii și calitatea de formator de drept comercial în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.

De asemenea, domnul Lucian Bercea deține funcția de director adjunct al Institute of Law – Shanghai Academy of Social Sciences, Research Center for European Criminal Law, fiind și membru în Comisia de specialitate Științe Juridice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, și membru în Consiliul director, Asociaţia Europeană pentru Drept Bancar şi Financiar (AEDBF) – România.

Dr. Marian BRATIŞ

Titlu:

Prezumțiile reglementate de Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenței

Prezentare lector:

Dr. Marian BRATIŞ este vicepreşedinte al Curții de Apel Timişoara, doctor în drept şi autor al mai multor cărţi şi publicaţii în domeniul dreptului comercial.

Domnul Marian Bratiș este în prezent judecător la Curtea de Apel Timișoara, Secția a II -a civilă, având, de-a lungul timpului, funcțiile de jurist la Consiliul Local al Municipiului Timișoara, judecător la Judecătoria Timișoara și judecător la Tribunalul Timiș.

Dr. Radu BUFAN

Titlu:

Problemele rezultate din paralelismul procedurii insolvenței și al procedurii administrativ-contencioase de clarificare a creanței fiscale. Teorie și practică

Prezentare lector:

Dr. Radu BUFAN este profesor universitar în cadrul Facultății de Drept Timişoara- Universitatea de Vest din Timișoara, doctor în drept și autor al mai multor cărţi, cursuri universitare şi publicaţii în domeniul dreptului comercial, fiscal, fiscal al afacerilor și financiar.

Avocat și practician în insolvență, domnul Radu Bufan deține și funcția de expert contabil și consultant fiscal, fiind membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România - CECCAR - , membru al Camerei Consultanților Fiscali și membru al International Fiscal Association.

De asemenea, domnul Radu Bufan deține calitatea de coordonator al masteratului de drept fiscal în cadrul Facultății de Drept București – Universitatea din București.

Dr. Anca Cristina BUTA

Titlu:

Limitele învestirii instanței in cadrul controlului de legalitate în insolvență

Prezentare lector:

Dr. Anca Cristina BUTA este judecător la Curtea de Apel Timișoara, Secția a II -a civilă, doctor în drept și autoare a numeroase cărți și lucrări în domeniul dreptului civil și comercial.

De-a lungul timpului, doamna Anca Cristina Buta a deținut funcția de judecător la Judecătoria Deva, judecător la Judecătoria Timișoara și judecător la Tribunalul Timiș.

De asemenea, doamna Anca Cristina Buta a fost preparator universitar la Facultatea de Drept - Universitatea Banatul din Timișoara și asistent universitar colaborator la Facultatea de Jurnalistică - Universitatea Banatul din Timișoara.

Dr. Lavinia IANCU

Titlu:

Creanțele curente în procedura insolvenței

Prezentare lector:

Dr. Lavinia IANCU este practician în insolvenţă, membru al UNPIR Filiala Timiş, doctor în drept, autoare a mai multor cărţi şi publicaţii în domeniul insolvenței, colaboratoare cu INSOL Europe, INSOL Internațional și Revista de insolvență Phoenix.

Dr. Mihaela Irina IONESCU

Titlu:

Procedura insolvenței persoanei fizice

Prezentare lector:

Dr. Mihaela Irina IONESCU deține funcția de Secretar General în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și este autoare a mai multor cărţi şi publicaţii în domeniul dreptului civil.

De-a lungul timpului, doamna Mihaela Irina Ionescu a deținut funcțiile de director, secretar general, consilier juridic principal și consilier personal Ministru în cadrul Departamentului pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii, Mediu de Afaceri și Turism.

Avocat definitiv în baroul București, doamna Mihaela Irina Ionescu este lector universitar la Universitatea Nicolae Titulescu din București – Catedra de Drept Privat.

De asemenea, doamna Mihaela Irina Ionescu a dobândit titlul științific de Doctor în Științe Juridice la Școala Doctorală a Universității Nicolae Titulescu din București, titlul de Master în Administrarea Afacerilor – management general și management financiar - la Universitatea Sheffield din Marea Britanie și titlul de Master în Dreptul Afacerilor la Universitatea Nicolae Titulescu din București.

Dr. av. Dana Daniela MOŢIU – conf.univ., avocat

Dr. Florin MOŢIU

Titlu:

Aspecte practice privind deschiderea procedurii insolvenței

Prezentare lector:

Dr. Dana Daniela MOŢIU este avocat, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Drept Timişoara - Universitatea de Vest Timișoara, predând materiile dreptul muncii și protecției sociale și dreptul relațiilor de muncă, doctor în drept şi autoare a mai multor cărţi şi publicaţii în domeniul dreptului muncii.

De asemenea, doamna Dana Daniela Moțiu a fost consilier juridic la Oficiul Registrului Comerţului Timiş.

Dr. Florin MOȚIU este judecător la Curtea de Apel Timișoara, doctor în drept comercial al Universităţii de Vest din Timişoara din 2005, cu distincţia Magna cum laude, conferențiar universitar în cadrul Facultății de Drept Timişoara - Universitatea de Vest Timișoara și autor al mai multor cărţi, cursuri universitare, publicaţii și articole în domeniul dreptului civil și comercial.

Domnul Florin Moțiu este în prezent judecător la Curtea de Apel Timișoara, Secția a II -a civilă, având, de-a lungul timpului, funcțiile de judecător la Tribunalul Timiș și judecător la Judecătoria Timișoara.

De asemenea, domnul Florin Moțiu este formator al Institutului Naţional al Magistraturii în drept comercial și în cooperare judiciară europeană în materie civilă și comercială.

Dr. Csaba Bela NASZ

Titlu:

Procedura insolvenței persoanei fizice pe baza de plan de rambursare al datoriilor

Prezentare lector:

Dr. Csaba Bela NASZ este preşedinte al Judecătoriei Sânnicolaul Mare, doctor în drept, lector universitar în cadrul Facultății de Drept Timişoara - Universitatea de Vest din Timișoara și autor al mai multor cărți, cursuri universitare, articole şi publicaţii în domeniul dreptului comercial.

Domnul Csaba Bela Nasz este judecător la Judecătoria Sânnicolaul Mare, formator în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, colaborator principal al Revistei de Drept Comercial și corespondent permanent al publicaţiei lunare Buletinul Curţilor de Apel.

Ileana TOMOIAGĂ

Titlu:

Aspecte referitoare la Regulamentul General privind protecția Datelor Personale (GDPR)

Prezentare lector:

Doamna Ileana TOMOIAGĂ deține funcția de Inspector Șef Adjunct Relații de Muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiș.

EXTRASE DIN TEMELE SUSȚINUTE DE LECTORI

Dr. Radu BUFAN -prof. univ., avocat, practician în insolvenţă

Titlu:

Problemele rezultate din paralelismul procedurii insolvenței și al procedurii administrativ-contencioase de clarificare a creanței fiscale. Teorie și practică

Extras:

Problema nr. 1 - Efectele decalajului de timp dintre termenele din procedura insolventei și termenele din procedură de contencios fiscal

Procedura de clarificare a creanței fiscale a fost atribuită exclusiv, prin art. 351 C.pr.fisc. instanței de contencios fiscal.

Deciziile CC și ICCJ aduc ca argument decisiv dispozițiile art. 126 alin (6) din Constituție, ca expresie a dreptului de acces la justitie:

"6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale."

Durata procedurii de contencios, în cazurile în care prima instanță este Curtea de Apel, durează între 4-7 ani.

Durata procedurii de insolvență, în ipoteza reorganizării, este de 12 luni plus 4 ani, deci maximun 5 ani.

Situația concretă: creanța fiscală aferentă prerioadei deschiderii procedurii care este în faza de soluționare a contestației sau în judecata în primă instanță sau în căile de atac.

Baza teoretică a identificării unei soluții

1. Dreptul UE

Incidența principiului securității juridice:

Cauza C-81/17 Zabrus Siret, parag. 38: Situația datoriilor fiscale nu poate rămâne neclarificată pe termen lung:

38. "În această privință, reiese din jurisprudența Curții că posibilitatea de a exercita dreptul de deducere fără nicio limitare în timp ar fi contrară principiului securității juridice, care impune ca situația fiscală a persoanei impozabile, ținând seama de drepturile și de obligațiile acesteia din urmă față de administrația fiscală, să nu poată fi pusă în discuție la nesfârșit. (…)

(…) În consecință, un termen de decădere a cărui împlinire are drept consecință sancționarea contribuabilului insuficient de diligent, care a omis să solicite deducerea TVA ului aferent intrărilor, determinându l să piardă dreptul de deducere, nu poate fi considerat că este incompatibil cu sistemul instituit prin Directiva TVA, cu condiția ca, pe de o parte, acest termen să se aplice în același mod drepturilor similare în materie fiscală întemeiate pe dreptul intern și celor întemeiate pe dreptul Uniunii (principiul echivalenței) și, pe de altă parte, să nu facă practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitarea dreptului de deducere (principiul efectivității) (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 iulie 2012, EMS Bulgaria Transport, C 284/11, EU:C:2012:458, punctele 48 și 49, precum și jurisprudența citată)."

2. Constitutia Romaniei

Art. 45 "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate."

3. Legea nr 85/2014

Art 49 alin (3): "În cazul în care, ulterior adoptării hotărârii adunării creditorilor, se constată, prin hotărâre definitivă, că votul a fost viciat prin introducerea sau eliminarea unei creanțe pentru care titularul acesteia solicitase înscrierea în tabelul de creanțe și dacă votul astfel viciat ar fi putut conduce la adoptarea unei alte hotărâri, adunarea creditorilor se reconvoacă cu aceeași ordine de zi. În cazul în care noua hotărâre a adunării creditorilor este diferită față de cea inițială, judecătorul-sindic poate decide desființarea în tot ori în parte a actelor sau operațiunilor încheiate în temeiul hotărârii inițiale."

4. Practica judecatorească din alte State Membre

Soluții posibile:

a) In perioada de observație:

Nu trecem peste perioada de observație până nu se clarifică creanța fiscală, dispoziția privind termenul de 12 luni avand caracter de recomandare.

b) In reorganizare:

Scop: să evitam pronuntarea unei hotărâri de faliment în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive a instanței de contencios fiscal

Problema poate fi doar "tranzitorie", dacă se elimină procedura de filtru de la ICCJ.

In reorganizările aflate în curs soluția depinde de regimul juridic al creanței fiscale: admisă pur și simplu, admisă provizoriu sau admisă sub condiție.

Problema nr. 2 - In situația în care creanța fiscală nu este admisă pe tabel (nedepusă în termen) dar procesul continuă în contencios fiscal, problema dispare?

Există riscul ca fiscul, dacă câștigă în contencios, să revină cu executare silită asupra debitorului după ieșirea acestuia din reorganizare?

Dr. Csaba Bela NASZ - preşedinte al Judecătoriei Sânnicolaul Mare, judecător

Titlu:

Procedura insolvenței persoanei fizice pe baza de plan de rambursare al datoriilor

Extras:

Ca o consecință a crizei financiare globale, ale cărei efecte au ajuns și în țara noastră, legiuitorul român s-a văzut nevoit să actualizeze legislația în materie de insolvență, trei momente fiind de remarcat: pe de o parte, în anul 2009, a fost adoptată Legea privind introducerea concordatului preventiv și (a) mandatului ad-hoc , iar în anul 2013, OUG nr. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale ; pe de altă parte, după ce în ședința de Guvern din 1 octombrie 2014 executivul a avizat favorabil proiectul Legii privind insolvența persoanei fizice, în vara anului 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial Legea nr. 151/2015.

Deși a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 26 iunie 2015 şi urma să intre în vigoare, potrivit art. 93, în termen de 6 luni de la data publicării, cu excepţia art. 92 (care vizează constituirea comisiilor de insolvenţă, modul de întocmire a primei liste a administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice, precum şi constituirea secţiunii "Debitori – persoane fizice cu obligaţii ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi" în cadrul Buletinului procedurilor de insolvenţă), acest act normativ a intrat în vigoare abia la data de 1 ianuarie 2018.

Aspecte generale

Scopul declarat al Legii nr. 151/2015 este instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei financiare a debitorului persoană fizică, de bună-credinţă, acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia şi descărcarea de datorii.

Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice cuprinde, în art. 2, o enumerare a celor opt principii pe care se bazează prevederile noului act normativ.

În conformitate cu tehnica legislativă modernă, Legea nr. 151/2015 conţine în partea sa introductivă (art. 3) o serie de definiţii ale conceptelor pe care le utilizează (26 de termeni şi expresii au primit explicaţii din partea legiuitorului).

Procedurile prevăzute de noua lege se aplică debitorului persoană fizică ale cărui obligaţii nu rezultă din exploatarea de către acesta a unei întreprinderi, în sensul art. 3 din Codul civil , şi care:

a) are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită în România, de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii;
b) este în stare de insolvenţă, în sensul art. 3 pct. 12, şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere;
c) cuantumul total al obligaţiilor sale scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag de 15 salarii minime pe economie (deşi legea nu precizează dacă este vorba de salarii brute sau nete, considerăm că trebuie avut în vedere salariul minim brut din România, întrucât doar acesta este unul fix, care se actualizează periodic de către Guvern).

Aşadar, Legea nr. 151/2015 se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă [cu toate că sintagma "debitor de bună-credinţă" nu este definită de legiuitor, în cuprinsul art. 4 alin. (3) şi (4) se face o enumerare a celor care nu pot beneficia de procedurile reglementate de acest act normativ], ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal, restanţele la furnizorii de utilităţi sau contractarea unor alte împrumuturi personale, şi nu dintr-o activitate cu scop lucrativ, pentru care există deja un cadru de reglementare – Legea nr. 85/2014.

Insolvenţa este definită ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente (în Legea nr. 85/2014 insolvenţa este definită prin raportare la toate cele trei caracteristici ale creanţei – certă, lichidă şi exigibilă; ar fi fost indicat ca definiţia să fi fost preluată din Codul insolvenţei). Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori, prezumţia fiind una relativă.

Legea nr. 151/2015 reglementează trei proceduri de insolvenţă:

a) procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor;
b) procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active;
c) procedura simplificată de insolvenţă.

Procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor

Această procedură de insolvenţă, care este una administrativă şi nu judiciară, se aplică debitorului persoană fizică de bună-credinţă în vederea redresării situaţiei financiare a acestuia, pentru gestionarea adecvată a veniturilor şi cheltuielilor în vederea acoperirii într-o măsură cât mai mare a pasivului, printr-un plan de rambursare a datoriilor, urmată de eliberarea de datorii reziduale.

Cererea, însoţită de înscrisurile în susţinerea acesteia sau înscrisurile prevăzute de lege, poate fi depusă personal, la comisia de insolvenţă la nivel teritorial din judeţul în care îşi are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită de cel puţin 6 luni, sau prin poştă, utilizând mijloace care să asigure confirmarea primirii sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată. Cererile anonime sau nesemnate, transmise prin orice mijloc, se clasează.

Cu cel puţin 30 de zile înainte de data depunerii cererii introductive, debitorul notifică intenţia sa de deschidere a procedurii fiecărui creditor cunoscut, prin orice mijloc de comunicare ce asigură confirmarea primirii.

În perioada de 30 de zile dintre notificarea creditorilor şi data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenţei sau, după caz, data la care respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenţei rămâne definitivă[de fapt, sunt mai mult de 30 de zile – a se vedea art. 14 alin. (1) din lege], creditorii:

a) transmit debitorului, la cererea acestuia, toate informaţiile necesare pentru ca acesta să poată completa cererea de deschidere a procedurii;
b) depun diligenţe în vederea ajungerii la un acord cu debitorul de reeşalonare/restructurare a datoriilor, prin oferirea unor soluţii adecvate circumstanţelor individuale ale acestuia.

Pentru soluţionarea cu celeritate a cererii introductive, şedinţa de ascultare a debitorului se desfăşoară în termen de 5 zile de la data primirii cererii.Comisia de insolvenţă comunică debitorului, prin orice mijloace de comunicare care asigură confirmarea primirii, data, ora şi locul de desfăşurare a şedinţei.

În caz de neprezentare a debitorului în vederea ascultării, precum şi în caz de nefurnizare a datelor şi/sau actelor ori informaţiilor solicitate sau neactualizarea formularului de cerere, comisia de insolvenţă stabileşte, în cazuri justificate, o nouă şedinţă de ascultare şi/sau un nou termen pentru transmiterea informaţiilor. Dacă comisia de insolvenţă consideră necesar, se pot organiza mai multe şedinţe de ascultare a debitorului, însă trebuie respectat termenulde soluţionare a cererii de deschidere a procedurii, prevăzut la art. 14 alin. (1) din lege.

În termen de 30 de zile de la primirea cererii, comisia de insolvenţă îşi verifică, din oficiu, competenţa teritorială, analizează cererea şi actele depuse în susţinerea acesteia şi, după ascultarea debitorului şi informarea acestuia cu privire la efectele procedurii, emite, după caz:

1) o decizie de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin care desemnează un administrator al procedurii şi în care indică şi dacă sunt necesare măsuri provizorii, dacă constată că debitorul este în stare de insolvenţă şi nu se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (3) şi (4) – care exclud aplicabilitatea procedurii reglementate de Legea nr. 151/2015;
2) o decizie prin care constată că situaţia financiară a debitorului este iremediabil compromisă şi prin care, numai după obţinerea acordului debitorului, sesizează instanţa pentru deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, în cazul în care debitorul are bunuri şi/sau venituri urmăribile;
3) o decizie de respingere a cererii de deschidere a procedurii pe bază de plan de rambursare, dacă, din analiza efectuată, rezultă că nu sunt întrunite condiţiile pentru deschiderea procedurii insolvenţei persoanelor fizice; comisia de insolvenţă respinge cererea şi în cazul în care debitorul are bunuri valorificabile, din al căror preţ se poate acoperi totalitatea creanţelor sau cuantumul datoriilor ce ar rămâne neplătite este mai mic decât valoarea-prag.
4) o decizie de sesizare a instanţei competente în vederea constatării îndeplinirii condiţiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvenţă, în cazul în care constată îndeplinite cerinţele pentru aplicarea acestei proceduride insolvenţă şi există acordul debitorului în acest sens.

Administratorul procedurii este desemnat aleatoriu de comisia de insolvenţădintre practicienii în insolvenţă, executorii judecătoreşti, avocaţii şi notarii publici înscrişi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice, care îşi au sediul profesional în judeţul în care îşi are domiciliul, reşedinţa principală sau reşedinţa obişnuită debitorul, prin aceeaşi decizie urmând să se stabilească şi onorariul acestuia.

Cu titlu de excepţie, în cazul în care se află în curs o executare silită privitor la unul sau mai multe bunuri ale debitorului ori cu privire la veniturile acestuia, comisia de insolvenţă desemnează ca administrator al procedurii pe executorul judecătoresc care efectuează executarea silită în curs, dacă acesta este înscris şi pe Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice.

În cazul în care administratorul desemnat refuză, din motive temeinice, numirea, acesta are obligaţia de a notifica refuzul său comisiei de insolvenţă, în termen de 3 zile de la comunicarea numirii, situaţie în care comisia va desemna un alt administrator, potrivit aceloraşi criterii legale.

Onorariul administratorului procedurii se stabileşte de comisia de insolvenţă la nivel teritorial şi va consta într-o sumă fixă, în cuantum cuprins între 100 lei şi 500 lei (inclusiv TVA),care se va achita lunar. Onorariul lunar se stabileşte în funcţie de complexitatea situaţiei financiare a debitorului, a structurii patrimoniului acestuia şi a activităţii care urmează a fi desfăşurată de administrator.În cazul înlocuirii administratorului procedurii onorariul stabilit iniţial va putea fi menţinut sau modificat, ţinând cont de complexitatea etapelor procedurale care au mai rămas de parcurs.

Costurile aferente onorariilor administratorilor şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei se suportă de la bugetul de stat, din bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prin bugetul Ministerului Economiei.

În cazul admiterii în principiu a cererii, decizia se comunică debitorului, creditorilor cunoscuţi (cărora li se anexează şi formularul de cerere), precum şi administratorului procedurii desemnat, căruia i se pune în vedere să se prezinte la comisie în termen de 3 zile de la comunicare, pentru preluarea dosarului.De asemenea, decizia se publică, de îndată, în BPI.

Încazul respingerii cererii, decizia se comunică doar debitorului.

În termen de 7 zile de la data comunicării deciziei de admitere în principiu sau, după caz, de respingere, creditorii ori, după caz, debitorul o pot/poate ataca, cu contestaţie la judecătorie, inclusiv pe motive de nerespectare a competenţei teritoriale.

În cazul în care cererea este respinsă pe motivul că debitorul nu este în stare de insolvenţă şi există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere, iar decizia a rămas definitivă, debitorul nu mai poate cere instanţei deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active.O nouă cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă va putea fi formulată de către debitor, numai dacă există o modificare a stării de fapt, doar după trecerea unei perioade de minimum 6 luni de la data rămânerii definitive a deciziei de respingere.

Dacă instanţa de judecată admite contestaţia împotriva deciziei de respingere a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă, ea va pronunţa şi admiterea în principiu a acestei cereri a debitorului şi va transmite dosarul comisiei de insolvenţă care numeşte, de îndată, prin decizie, un administrator al procedurii.

La data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenţeise suspendă provizoriu, de drept, executările silite începute împotriva averii debitorului.

Suspendarea executării silite durează până cel mai târziu la data aprobării planului sau, după caz, până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care se soluţionează cererea de confirmare a planului sau până la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a planului. Perioada suspendării nu poate depăşi 3 luni,cu excepţia situaţiei în care instanţa a încuviinţat prelungirea suspendării provizorii, pentru durate de până la 3 luni, dacă în lipsa acestei măsuri situaţia financiară a debitorului ar deveni iremediabil compromisă, existând un risc cert ca planul de rambursare a datoriilor să nu se poată realiza.

În termen de 60 de zile de la publicarea notificării în BPI, administratorul procedurii elaborează tabelul preliminar de creanţe. Dacă există neconcordanţe între datele furnizate de debitor şi cele comunicate de creditori, administratorul procedurii poate solicita documente şi informaţii suplimentare, putând chema părţile pentru lămuriri, ori poate solicita informaţii relevante despre patrimoniul debitorului oricărei instituţii publice sau autorităţi publice competente.

În vederea elaborării tabelului preliminar de creanţe,administratorul procedurii efectuează verificarea creanţelor, în baza informărilor transmise atât de creditori, cât şi de debitori, verificând inclusiv corectitudinea sumelor datorate de debitor, putând în acest scop să solicite, după caz, sprijinul experţilor sau al autorităţilor publice competente sau entităţilor de drept privat relevante, care-i vor transmite aceste informaţii în cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.

În termen de 30 de zile de la notificarea creditorilor cu privire la definitivarea tabelului de creanţe, debitorul, împreună cu administratorul procedurii, elaborează un plan de rambursare a datoriilor, care include:

a) motivele care au condus la ajungerea în stare de insolvenţă;
b) tabelul definitiv de creanţe;
c) cotitatea salariului sau a altor venituri ale debitorului destinate acoperirii pasivului;
d) lista bunurilor, inclusiv a bunurilor grevate de cauze de preferinţă, a căror valorificare se propune pentru acoperirea pasivului şi valoarea de piaţă a acestora;
e) lista creanţelor al căror titular este debitorul şi data scadenţei acestora;
f)cota de acoperire a creanţelor prin planul de rambursare, care trebuie să fie superioară cotei de acoperire ce ar putea fi obţinută de creditori în procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, precum şi valorii bunurilor urmăribile ale debitorului;
g) lista bunurilor neurmăribile şi veniturilor neurmăribile, precum şi sursele din care se acoperă cheltuielile pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil, listă supusă aprobării prealabile a comisiei de insolvenţă;
h) măsuri privind locuinţa familiei;
i) măsuri pentru asigurarea plăţii creanţelor curente;
j) orice alte măsuri pentru redresarea situaţiei financiare a debitorului, precum: denunţarea unor contracte, obligaţii asumate de debitor pentru majorarea veniturilor destinate acoperirii pasivului, cum ar fi reorientarea profesională sau reangajarea, constituirea de garanţii suplimentare.

În termen de 30 de zile de la notificarea planului, însoţit de o evaluare, elaborată de comisia de insolvenţă, cu privire la fezabilitatea acestuia, administratorul procedurii invită creditorii şi debitorul la conciliere asupra planului de rambursare, în cadrul căreia asistă debitorul şi creditorii acestuia pentru a se ajunge la un acord. Durata procesului de conciliere este de cel mult 60 de zile de la data invitaţiei,cu posibilitatea prelungirii, de către comisia de insolvenţă, cu încă 30 de zile, dacă sunt indicii temeinice că se va ajunge la un acord.

Creditorii pot accepta planul de rambursare notificat conform art. 25 alin. (6) din legea-cadru sau pot propune modificări ale acestuia, supuse spre aprobare debitorului şi administratorului.În situaţia în care se propun modificări ale planului de rambursare, se continuă negocierile în cadrul şedinţelor de conciliere.

Planul de rambursare rezultat în urma negocierilor se notifică tuturor creditorilor de către administratorul procedurii şi se supune aprobării creditorilor până la împlinirea termenului prevăzut de lege.

Dacă planul de rambursare este aprobat sau considerat aprobat,comisia de insolvenţă constată, prin decizie, deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, decizia urmând să fie comunicată debitorului, creditorilor şi administratorului procedurii, precum şi publicată, de îndată, în BPI.

În termen de 7 zile de la data comunicării deciziei de deschidere a procedurii, aceasta poate fi atacată cu contestaţie, la judecătoria competentă, de către creditorii care au votat împotriva planului. Contestaţia suspendă executarea deciziei comisiei de insolvenţă.

Dacă planul nu a fost aprobat sau nu au fost întrunite condiţiile pentru a fi considerat aprobat, administratorul procedurii consemnează în procesul-verbal opinia sa cu privire la motivele neaprobării planului, la caracterul echitabil faţă de creditori al măsurilor propuse în plan şi la fezabilitatea acestora, documentul urmând să fie depus la comisia de insolvenţă, în termen de 3 zile de la data încheierii votului.

Această comisie, verificând procesul-verbal, confirmă sau, după caz, infirmă procesul-verbal. Decizia comisiei de insolvenţă de confirmare/infirmare a procesului-verbal încheiat de administratorul procedurii cu privire la neaprobarea planului de către creditori nu poate fi contestată în instanţă de partea interesată.

În cazul infirmării, procesul-verbal se retransmite administratorului procedurii, pentru reluarea votului asupra planului de rambursare sau pentru completarea procesului-verbal. În cazul confirmării, procesul-verbal şi planul de rambursare neaprobat se comunică debitorului.

Dacă planul de rambursare nu este aprobat cu majoritatea prevăzută de lege, debitorul poate cere instanţei, în termen de 7 zile de la comunicarea procesului-verbal, fie confirmarea planului, fie deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active.

Instanţa poate confirma planul de rambursare dacă sunt întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) debitorul este în insolvenţă, fără ca situaţia sa financiară să fie iremediabil compromisă, şi nu se află în una dintre situaţiile în care nu poate beneficia de procedurile prevăzute de Legea nr. 151/2015;
b)administratorul procedurii a reţinut în procesul-verbal de neaprobare al planuluică măsurile propuse în planul de rambursare sunt echitabile pentru creditori şi realizabile de către debitor;
c) planul de rambursare a întrunit votul favorabil al titularilor de creanţe reprezentând cel puţin majoritatea din valoarea totală a creanţelor;
d) constată că împotrivirea unuia dintre creditorii cu acordul căruia ar putea fi întrunită majoritatea este întemeiată exclusiv pe nemulţumirea privind procentul de îndestulare a creanţei sale, iar alţi creditori neînrudiţi, care reprezintă cel puţin 30% din totalul creanţelor, şi-au exprimat acordul cu privire la planul de rambursare propus;
e) cota de acoperire a creanţelor este superioară celei ce ar putea fi obţinută de creditori în procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, dar nu mai mică de 50% din totalul valorii creanţelor, şi este mai mare decât procentul pe care îl reprezintă valoarea bunurilor urmăribile ale debitorului în raport cu totalul valoric al bunurilor şi veniturilor urmăribile ale debitorului.

Dacă planul a fost confirmat, instanţa de judecată comunică, din oficiu, hotărârea judecătorească definitivă şi planul confirmat comisiei de insolvenţă, în vederea derulării procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare.

În cazul în care planul nu a fost aprobat, iar debitorul nu a formulat, în termenul prevăzut de lege, o cerere de confirmare a planului sau cererea sa a fost respinsă de către instanţa de judecată, comisia de insolvenţă emite o decizie prin care se desesizează de cererea debitorului de deschidere a procedurii pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Decizia de desesizare a comisiei de insolvenţăpoate fi atacată de debitor doar pe motive de nelegalitate. La data rămânerii definitive a deciziei de desesizare a comisiei de insolvenţă încetează şi mandatul administratorului procedurii.

De la data aprobării planului de rambursare se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului. Nu sunt supuse suspendării măsurile de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor şi/sau terţilor garanţi.

De la data rămânerii definitive a tabelului de creanţe şi până la rămânerea definitivă a sentinţei prin care s-a soluţionat cererea de eliberare de datorii este suspendată de drept, în privinţa debitorului, curgerea dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligaţiei de plată, cu excepţia creanţelor care beneficiază de cauze de preferinţă ale căror dobânzi şi alte accesorii se calculează conform actelor din care rezultă creanţa, în limita valorii bunului grevat de cauza de preferinţă.De asemenea, se suspendă prescripţia dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanţelor acestora împotriva debitorului.

Durata de executare a planului este de maximum 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, însă debitorul şi creditorii pot prevedea în plan şi posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni.

Pe durata procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, debitorul trebuie să efectueze plăţile către creditori la termenele stabilite şi să execute orice alte măsuri prevăzute în plan. Acesta trebuie să desfăşoare, în condiţiile legii, potrivit abilităţilor şi pregătirii sale profesionale, o activitate producătoare de venituri sau să caute un loc de muncă mai bine remunerat, iar în situaţia pierderii locului de muncă, din motive neimputabile, să depună toată diligenţa rezonabilă pentru obţinerea unui nou loc de muncă.

Debitorul nu poate contracta noi împrumuturi decât cu acordul comisiei de insolvenţă, sesizată de administratorul procedurii, şi numai pentru rezolvarea unei situaţii grave şi urgente de pericol pentru viaţa sau sănătatea sa ori a persoanelor aflate în întreţinerea sa.

Comisia de insolvenţă supraveghează executarea planului de rambursare, astfel cum a fost aprobat de creditori sau confirmat de instanţă.

În cazul în care planul de rambursare a fost executat, comisia de insolvenţă, sesizată de administratorul procedurii cu raportul final, necontestat sau rămas definitiv, după caz, constată îndeplinirea măsurilor şi plata obligaţiilor potrivit clauzelor planului şi dispune închiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin decizie, emisă în termen de 30 de zile de la primirea raportului final. Această decizie însoţeşte cererea debitorului de ştergere a datoriilor reziduale (constând în valoarea creanţelor ce depăşeşte cota de acoperire convenită prin planul de rambursare).

În cazul în care constată neîndeplinirea planului din motive imputabile debitorului, instanţa închide procedura insolvenţei pe bază de plan de rambursare şi, dacă toţi creditorii îşi exprimă acordul şi formulează o cerere în acest sens, poate dispune deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active.

În aceste cazuri debitorul nu beneficiază de eliberarea de datorii reziduale.

GALERIE FOTO

Mulțumim tuturor celor care au dat curs invitației noastre, ne-au onorat cu prezența la lucrările Conferinței Regionale de Insolvență, ne-au sprijinit și au contribuit la buna deșfășurare și succesul acestui eveniment!

Foto realizate de UNPIR Filiala Timiș
















***

Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru noi, ne motivează și ne ajută să vă oferim informații utile și evenimente de calitate! De aceea, vă rugăm respectuos să ne trimiteți sugestiile și opiniile dumneavoastră pe adresa de e-mail timis@unpir.ro.


Download this book for your ebook reader.
(Pages 1-27 show above.)